Fotbal vișeuan
Bradul Vișeu de Sus

 

(scurt istoric)

 

-partea 1-
Perioada 1932-1972
-Autor Petrache Mureș-
-Tehnoredactare Daniel Andreica

Mărturisim de la bun început că gândul nostru de a alcătui această (scurtă) istorie a fotbalului vișeuan și-n  deosebi a echipei Bradul, a întâmpinat multe greutăți până a deveni faptă. În lipsa aproape totală a documentelor scrise, s-a apelat la aducerile aminte ale unor foști jucători, conducători, sau simpli spectatori, cărora le aducem pe această cale sincere mulțumiri. Este aceasta și  unul din motivele pentru care n-am poposit prea mult asupra perioadei de pionierat a fotbalului pe aceste meleaguri.

 

Până în 1932 nu putem vorbi de o activitate sportivă organizată. Abia în acest an, mai precis într-una  din duminicile lunii aprilie, tineretul amator din comuna (pe atunci) Vișeu de Sus, mobilizat de Găvrilă Zakarias și Iosif Fülöp, se constituie în Clubul  Sportiv Vișeu (C.S.V), avându-l ca președinte pe căpitanul Grigorescu, comandatul campaniei de grăniceri din localitate. În același an 1932, prin strădaniile avocatului dr. Zoltan Man, s-a obținut acceptul Consiliatului Agricol Județean Maramureș, de a se amenaja un teren de fotbal numit Paduri. Stadionul, construit prin efortul multor amatori ai sportului din Vișeu, a fost inaugurat în luna mai 1932 cu ocazia primului joc oficial susținut de C.S. Vișeu în campionatul echipei ASTRA-MARAMUREȘ din Sighet. C.S.V a activat în campionatul districtual timp de doi ani, fiind subvenționat de frații FRUCHTER, C.A.P.S * (Casa Autonomă a Pădurilor de Stat), prin persoana lui Virgil Ițoaie, iar mai târziu, de un club sportiv al comunității evreiești din Sighet pe nume SAMSON. Aceștia îi asigurau echipament, mingi de fotbal și alte necesități, doar pentru ca echipa din Vișeu să le servească drept partener de antrenament. Acest lucru ne duce, desigur, la concluzia că Samson, era în acea vreme o echipă mai puternică. Între aceste două cluburi aveau loc însă, și meciuri oficiale în competiția districtuală, ca de altfel, și între C.S.V și  alte echipe sighetene: Mureșul (echipa grupului 5 Vânători), M.S.E (echipa orașului), Astra-Maramureș. Printre cei care au apărut culorile roșu- liliachiu ale clubului vișeuan, s-au numărat: Găvrilă Șimon, Fiși Fruchter, Gheroghe Kovacs, Jakob Hagel, Alexander Rotschild, Dezideriu Fruchter, Sergiu Vulpe, Alexandru Gyöngy (bătrânul), Eugen Riskovics, Găvrilă Zakarias – căpitanul  echipei.

 

          În 1934, datorită unor neînțelegeri între jucători, C.S.Vișeu s-a destrămat, astfel că  în continuare nu mai poate fi vorba de nici o echipă reprezentativă a orașului  de azi până în anul 1944. Aceasta reiese și  din ”tabloul alfabetic pe Ținuturi și Orașe ale Asociațiilor Sportive Afiliate cu adresele lor”, publicat în ”Anuarul Sporturilor U.F.S.R (Uniunea Federațiilor de Sport din România) 1939-1940, în care Vișeul nu figurează cu nicio asociație la vreo disciplină, în timp ce vecinii noștri, sighetenii, aveau echipele de fotbal Astra Maramureș, Crișana, Ferar, Kolping, Macabi, Samson, Stăruința, Uzinele Electra, Westul, precum și Clubul Atletic cu secții de atletism, fotbal și tenis de câmp.

 

Sporadic se mai organizau întâlniri amicale cu echipele din Dragomirești, Ocna Șugatag, Bocicoiu Mare, Baia Borșa, Rodna Veche – localități în care, de asemenea, existau încă prin anii `30-40 amatori de fotbal.

 

Era pe la sfârșitul anului 1945 când, cu ajutorul efectiv al organizațiilor sindicale, precum și al unor pricepuți amatori ai vieții sportive, ca: Gv. Zakarias, Iosif Chirilă, Iosif Leicher, Gv. Kulcsar, s-au pus bazele unei adevărate echipe, care a participat ani la rând în campionatele teritoriale (raion, județ, regiune) sub diferite nume: C.A.P.S, Recolta, Avântul. Prin anii 1947-48 au venit aici de la Șantierul de construcție al Căii Ferate Salva-Vișeu, câțiva tineri talentați, cum au fost: Gh. Ștefănescu, C. Burdea, I. Beclenaș, V.Oanea. Împreună cu localnicii L.Szigetti, Ad. Kramer, Anton Lang, Vasile Lang, Iosif Niczky, Fr. Scaultz, Eugen Gall, Csordas, M. Schmidt și alții, ei au format o echipă de temut, reușind ca în 1949 să câștige campionatul regiunii Rodna. Clubul avea mulți suporteri inimoși în rândul vișeuanilor, care îl însoțeau adesea cu 2-3 camioane în meciurile din deplasare.

 

În anul 1951 în localitatea noastră se înființează încă  o asociație de fotbal purtând numele de SPARTAC și având la conducere pe Idel Fruchter, ajutat de Rudolf Pankler și Voicu Ștefănescu (medic). Această echipă, alături de Avântul, va reprezenta mult timp fotbalul vișeuan în competițiile interne. Astfel, spre exemplu, ziarul „Sportul popular” din 12 aprilie 1952 anunța programarea următoarelor meciuri în Cupa R.P.R regiunea Rodna: Metalul Baia Borșa – Armata Borșa, Avântul Borșa – Dinamo Vișeu (o echipă fără veleități), Iza Dragomirești – Spartac Vișeu și  Avântul Leordina – Avântul Vișeu.

 

Peste trei ani, în 1954, Spartac își va schimba denumirea în Progresul. E aproape inutil să mai menționăm că între cele două cluburi din Vișeu, adică Spartac (Progresul) și Avântul, a existat o frumoasă rivalitate sportivă, fiecare echipă avându-și suporterii săi. Printre „isprăvile” reușite de Progresul este și meritosul loc 3 ocupat în  edițiile 1956-1957 și 1957-1958 ale campionatului regiunii Baia Mare, avându-le în față pe Chimistul Baia Mare și  Unio Satu Mare. Iată formația Progresului aliniată în acei ani:  I. SCHMILAR (C. CSÖSZ) – M.SCHMIDT (ȘICLOVAN), I. BUTYKA, I. ANDREICA, AD. KOVACS, I RADU – D. BESKID, T.RACZ, I. MIHALACHE (P.PETRICĂ), N. ZZURSZA, I. HURULEANU.

 

La 24 august 1952 consemnăm darea în folosință a unui nou stadion, construit în centrul comunei (locul actualelor blocuri 14C, 14F,  I.P.E.G), cu o tribună de lemn acoperită, suficient de încăpătoare pentru numărul de spectatori prezenți la meciuri. Evenimentul a fost marcat de primul meci de campionat: Avântul Vișeu – Armata Bistrița. De acum încolo, timp de aproape două decenii, mai precis până în toamna anului 1970, aici au clocotit pasiunea celor din arenă și trăirile spectatorilor care-i priveau din tribună și care-și împărțeau simpatiile, așa cum am mai amintit, între Avântul și Progresul. O preocupare pentru pepiniera de jucători a Vișeului s-a manifestat încă de pe acea vreme. În sprijinul acestei afirmații este întâlnirea de juniori Vișeu – Sighet din 17 aprilie 1955 din cadrul „Cupei Orașelor” pe țară – etapa I. Sighetenii au avut câștig de cauză, s-au calificat în etapa a -II-a, unde au pierdut însă, în fața băimărenilor cu 1-2.

 

După cum reiese dintr-un anuar al sporturilor, la 15 iulie 1956, orașul nostru (comuna Vișeu fiind deja proclamată oraș) găzduiește și două meciuri internaționale: Dinamo Vișeu (pitici) – Dozsa Budapesta (pitici) 0-0 (!) și Recolta Vișeu – Termes Budapesta 6-5 (3-3).

 

Nu ne putem despărți de perioada existenței celor două echipe, fără să-i amintim pe câțiva doar dintre cei care au jucat sub culorile uneia sau alteia și, n-au dispărut nici azi din inimile suporterilor: frații Anton și Vasile Lang, Gh. Ștefănescu (devenit arbitru de prestanță), Vasile Onea, Gh. Andreica, Nicolae Gurău, Fr. Schultz, Ion Mihalache, Ad. Kramer (un remarcabil portar), Eugen Gall, Iosif Niczky, Matei Schmidt, Iosif Butyka, Nicolae Chindriș, Gh. Bordea, Ad. Kovacs, , Ion Blejan, Giyueka Schmidt, Dezideriu Beskid, Ion Schmillar, Miki Zsurzsa, Carol Csösz, Ion Șiclovan, Alexandru Gyöngy (temut golgheter), Vasile Gyöngy, Romică Ignat, Iosif Kolozsvary, Vasile Mereuță, A. Mottl.

 

Cu patru etape înainte de finalul campionatului 1957/1958, Avântul este nevoit să suporte o suspendare de patru etape, ceea ce a determinat echipa să se retragă din competiție, considerându-se că, în condițiile de mai sus, o retrogradare nu mai putea fi evitată. Odată cu consumarea acestui campionat (1957 – 1958) al regiunii Baia Mare, cele două echipe vișeuane fuzionează și, probabil, ca nici una să nu se supere, noua grupare s-a numit „Asociația Sportivă Vișeu” (A.S.Vișeu). Majoritatea componenților proveneau de la „Avântul” întrucât mulți jucători ai Progresului se retrăseseră din activitate cu acest prilej, fiind și înaintați în vârstă. Iată, de altfel, formația aliniată de A.S.Vișeu în 1958/59: I. Schmilar- N. Bodea, Gy. Schmidt, N. Roman – I. Bodea, T. Vultărar – D. Beskid, T. Racz, Ad. Kovacs, N. Zsurzsa, A. Lang. Sub acest nume, A.S.Vișeu a jucat doar doi ani în campionatul regional căci, în 1961 trece sub tutela fericită a Unității Forestiere de Exploatare și Transport (U.F.E.T), luând o denumire mult mai potrivită: BRADUL !

Emblemă de Daniel Andreica

          Ediția 1961/1962 a campionatului regional s-a desfășurat în două serii: Gutinul și Someș. Primele opt echipe din fiecare grupă urmau să formeze din nou o singură serie pentru viitorul campionat. Cum ai noștri s-au clasat doar pe locul 9 în seria Gutin, anul următor au fost nevoiți „să tragă” în inter-raional. Este adevărat, aici au ocupat locul 1, fără să cunoască înfrângerea și au revenit în campionatul regional  1963/1964, având și-n continuare evoluții bune. De pildă, în 1966/1967, în seria Gutinului, Bradul a ocupat locul 4, la egalitate de puncte cu C.I.L Sighet de pe locul 3 (22 puncte).

 

Reorganizarea teritorial-administrativă a țării noastre a impus transformarea campionatului regional 1967/1968 într-unul inter-județean. La finele acestei ediții, Bradul s-a clasat pe locul 2 cu 43 de puncte (21 de victorii, un meci nul și 8 înfrângeri) și, împreună cu Topitorul Baia Mare (locul 1), C.I.L Sighet (locul 3) și Constructorul Baia Mare (locul 4), a promovat în seria a VII-a a diviziei „C”. Menționăm că eșalonul al-III-lea al fotbalului nostru, începând cu 1968/1969, s-a desfășurat după o nouă formulă: a crescut numărul seriilor (de la 4 la 8) și al  echipelor, de la 56 la 128, împărțite în 8 serii a câte 16 echipe. Așa se explică de ce la sfârșitul campionatului regional 1967/1968 au promovat în divizia „C” patru echipe (printre care și a noastră) în loc de una. Din seria a VII-a făceau parte echipe experimentate ca: Unirea Dej, Olimpia Satu Mare, Victoria Carei, Topitorul Baia Mare, C.I.L Sighet. Iată lotul Bradului Vișeu care a reușit performanța promovării fotbalului vișeuan în campionatul republican, divizia „C”: Iosif Kolozsvary, Gheorghe Pop, Alex Mottl, Iohan Roman, Geza Hener, Ludovic Hagel, Miklos Lang, Ion Condruc, Paul Bordeianu, Grigore Marincat, Ion Grigoraș, Emeric Babuczki, Dezsö Beskid, Aurel Sasu, Ludovic Roman, Ion Bordeianu, Teodor Vulturar. Multă lume îi știa pe numele mic: Ioska, Pâcu, Ianes, Geza, Laly, Miki, Nelu, Poli, Grindei, Gudui, Deszku, Aurică, Ianoș. Ca antrenor și-n același timp jucător activ D.Beskid, care a fost socotit de majoritatea cunoscătorilor în materie, cel mai bun produs al fotbalului din acest ținut. Într-adevăr era un veritabil „turn de control al terenului”, cu o tehnică desăvârșită, capabil să organizeze jocul și să distribuie mingi cu u o rară eleganță. Era, spunem noi, păstrând proporțiile, un fel de Beckenbauer al Vișeului. Toată stima noastră pentru acest fidel și statornic jucător al Bradului, care, din 19? este stabilit cu familia în R.F. Germania.

 

Revenind la echipa vișeuană, pe scena divizei C, Bradul a debutat, avându-l la conducerea tehnică pe Dezideriu Vaida – antrenor – un om între două vârste, venit de la Fălticeni. Din păcate, primul campionat 1968 / 1969 – nu ne-a fost deloc favorabil: echipa s-a clasat doar pe locul 15, echivalent cu retrogradarea:

Seria VII
1. Olimpia Satu Mare 30 20 9 1 62- 14 49
2. Victoria Carei 30 19 8 3 74- 18 46
3. Unirea Dej 30 15 5 10 69- 32 35
4. Gloria Bistrița 30 14 6 10 57- 29 34
5. C.I.L Gherla 30 13 3 14 38- 38 29
6. Unirea Oradea 30 12 5 13 27- 40 29
7. Someșul Satu Mare 30 11 6 13 46- 46 28
8. C.I.L Sighet 30 11 6 13 33- 50 28
9. Constructorul Baia Mare 30 10 7 13 34- 49 27
10. Dacia Oradea 30 11 4 15 38- 45 26
11. Metalul Salonta 30 11 4 15 31- 42 26
12. Bihoreana Marghita 30 10 6 14 18- 45 26
13. Dinamo Oradea 30 10 5 15 28- 30 25
14. Topitorul Baia Mare 30 10 5 15 35- 63 25
15. Bradul Vișeu 30 10 4 16 27- 51 24
16. Minerul Baia Sprie 30 10 3 17 39- 64 23

 

La puțin timp după terminarea campionatului însă, Unirea Oradea anunță Federația că se va retrage din competiție, astfel  că pentru următoarea ediție, 1969/1970, locul acesteia va fi luat de Bradul. În acest fel n-a mai putut fi vorba de retrogradare. A fost un moment providențial, deoarece în următorii 11 ani vișeuanii nu vor mai „cocheta” niciodată cu locurile periculoase ale clasamentului.

 

În următorul campionat 1969/1970 vișeuanii au fost repartizați în  aceeași serie a VII-a. În etapa a 17-a ei au reușit o „floare rară”,  victorie în deplasare, și încă cu 3-0, în fața echipei Dinamo Zalău. O întâlnire tranșantă pentru bistrițeni a fost cea de la Vișeu din 19 aprilie 1970 (etapa 21) în care victoria a revenit cu 2-0 Bradului în urma unui joc foarte bun. Cei de la Gloria vor promova totuși în divizia B. Să mai notăm că 1970 a fost anul marilor inundații, care a perturbat desigur, într-o măsură oarecare, desfășurarea campionatului (retur). În clasamentul inter-maramureșean: 

 

1. Bradul Vișeu 8 5 1 2 13- 11 11
2. C.I.L Sighet 8 4 2 2 19- 10 10
3. Chimistul Baia Mare 8 4 1 3 10- 7 9
4. Constructorul Baia Mare 8 2 2 4 11- 15 6
5. Topitorul Baia Mare 8 1 2 5 7- 17 4

 

Seria -VII-
1. Gloria Bistrița 30 20 5 5 82- 24 45
2. Victoria Carei 30 17 7 6 55- 24 41
3. C.I.L Gherla 30 16 7 7 50- 35 39
4. C.I.L Sighet 30 16 6 8 49- 31 38
5. Dermata Cluj 30 14 7 9 47- 23 35
6. Someșul Satu Mare 30 13 5 12 41- 31 31
7. Unirea Dej 30 12 7 11 52- 44 31
8. Chimistul Baia Mare 30 12 7 11 45- 41 31
9. Bradul Vișeu 30 14 2 14 35- 48 30
10. Constructorul Baia Mare 30 12 4 4 41- 47 28
11. Metalul Salonta 30 9 6 15 25- 54 24
12. Foresta Năsăud 30 9 5 16 39- 53 23
13. Topitorul Baia Mare 30 10 3 17 39- 56 23
14. Dinamo Zalău 30 7 8 15 28- 52 22
15. Bihoreana Marghita 30 8 5 17 25- 49 21
16. Dacia Oradea 30 6 6 18 23- 64 18

 

În ediția 1970/1971 Bradul a fost nevoit să joace câteva partide pe terenul Minerului din Baia Borșa întrucât la Vișeu se construia terenul cel mare, de la confluența Vaserului cu Vișeul. La 1 noiembrie 1970 însă, Bradul dispută primul său meci pe acest stadion, întâlnind în etapa a 10-a pe Arieșul Turda. N-a lipsit mult să călcăm cu stângul pe acest nou stadion, deoarece oaspeții conduceau la pauză cu 2-0. În cele din urmă reușim egalarea prin Oroș (70) și Beskid (90). Deși a pierdut 9 puncte pe teren propriu, vișeuanii reușesc 5 pe cele din deplasare, clasându-se în final pe locul 11.

 

Seria -VII-1970-1971
1. Arieșul Turda 30 17 7 6 69- 31 41
2. Unirea Dej 30 18 5 7 66- 29 41
3. Victoria Carei 30 17 4 9 41- 26 38
4. C.I.L Gherla 30 17 3 10 53- 27 35
5. C.I.L Sighet 30 14 6 10 39- 34 34
6. Gloria Baia Mare 30 14 5 11 44- 40 33
7. Unirea Zalău 30 12 8 10 41- 31 32
8. Recolta Salonta 30 12 8 10 37- 43 32
9. Minerul Baia Sprie 30 14 3 13 42- 41 31
10. Dermata Cluj 30 12 6 12 38- 36 30
11. Bradul Vișeu 30 10 6 14 36- 41 26
12. Someșul Satu Mare 30 11 4 15 32- 46 26
13. Progresul Năsăud 30 9 6 15 31- 56 24
14. Constr. Baia Mare 30 8 6 16 31- 46 22
15. Chimistul Baia Mare 30 7 7 16 31- 36 21
16. Someșul Beclean 30 3 6 21 29- 97 12

 

Iată lotul utilizat de Bradul în acest campionat: Gh.Pop (21); I.Kolozsvary (4); V. Gurău (2); I.Roman (27); M.Pop (29); P.Ștețcu (24); Gr. Marincat (3); M. Duru (8); I.Grigoraș (2); Al.Kovacs (29); Șt.Kovacs (27); D.Beskid (30); Oros (29); L.Roman (17); P.Bordeianu (27); E.Babuczky (17); P.Cristea (27); Mânăștureanu (4); P.Coman (5); A.Sasu (2); Pauli (14); Bordeianu (14); I.Tăut (16); Gv.Ivașcu (3); Gh.Iuga (2). În paranteză – numărul de jocuri susținute.

 

Arieșul Turda a câștigat seria noastră, iar la baraj obține 1-0 cu Chimia Făgăraș însă, contestă rezultatul  Arieșului cu Independența Sibiu, ultima nemaiavând nicio șansă, cedând ușor meciul. În acest caz, se desfășoară la București meciul decisiv dintre Arieșul și Chimia din Făgăraș, care se termină cu scorul de 0-4 (0-2). De altfel, și-n campionatul Arieșul câștigă cu 5-0 în etapa 29 (!!) la Dermata Cluj pentru a-și potrivi golaverajul în dauna Dejului!

 

În 1971/1972 Bradul este repartizat în seria a X-a, clasându-se pe locul 7.

 

1. Victoria Carei 26 17 3 6 67- 23 37
2. Minerul Baia Sprie 26 12 7 7 41- 17 31
3. Bihoreana Marghita 26 13 5 8 39- 31 31
4. Unirea Zalău 26 11 8 7 31- 23 30
5. Minerul Cavnic 26 10 8 8 39- 27 28
6. Topitorul Baia Mare 26 11 5 10 31- 41 27
7. Bradul Vișeu de Sus 26 10 6 10 28- 41 26
8. Someșul Satu Mare 26 10 5 11 34- 29 25
9. C.I.L Sighet 26 11 3 12 29- 32 25
10. Recolta Salonta 26 10 4 12 33- 46 24
11. Constructorul B.Mare 26 7 8 11 42- 52 22
12. Voința Carei 26 9 4 13 28- 40 22
13. Gloria Baia Mare 26 8 6 12 20- 37 22
14. Măgura Șimleu Silvaniei 26 6 2 18 22- 45 14

 

Din lotul campionatului trecut nu mai apar Marincat, Kolozvary, Gurău, Grigoraș, Al. Kovacs, L.Roman, E.Babuczky, Mănășturean, A.Sasu, Pauli, I.Tăut. Au jucat însă Ioni Kraftsik, Soroceanu, Ion Faiciuc, Gh.Lemnarie și Schwartzkopf. În campionatul județean pe locul 1 Minerul Borșa, care susține baraj cu Forestiera Bixad (Satu Mare) și promovează în ”C”.

N-am consemnat până în acest an rezultatele Bradului în Cupa României, deoarece n-au fost de natură să rețină atenția. De regulă, echipa vișeuană era eliminată din primul sau al doilea tur.

 

Totuși, în ediția din acest an Minerul Baia Borșa – Bradul 0-1 (0-0) și Minerul Băiuț – Bradul  2-1 (1-0).

Tot din seria a X-a vom face parte și-n următoarea ediție de campionat: 1972/1973. De reținut că învingem pentru prima data pe Recolta Salonta, și încă la un scor concludent: 4-1, iar în ultima etapă am întins colacul de salvare de la retrogradare Unirii Zalău, cedându-i cu 0-1 meciul de la Vișeu. Au debutat în  acest campionat jucătorii: Al.Pop, Șimon, V.Leordean și Ion Urda, acesta din urmă devenind un statornic și foarte serios component al echipei. Din campionatul județean va reveni în „C” Gloria din Baia Mare, fără baraj, deoarece într-o serie; de la 14 la 16.

Seria -X-1972/1973
1. Victoria Carei 26 18 2 6 86- 20 38
2. Minerul Cavnic 26 16 3 7 37- 27 35
3. Bihoreana Margh. 26 14 1 11 51- 40 29
4. Topitorul Baia Mare 26 11 5 10 44- 31 27
5. Minerul Baia Sprie 26 12 3 11 39- 33 27
6. Voința Carei 26 13 1 12 34- 52 27
7. Bradul Vișeu 26 10 5 11 22- 31 25
8. Rapid Jibou 26 10 5 11 34- 48 25
9. Minerul Baia Borșa 26 11 2 13 32- 35 24
10. C.I.L Sighet 26 11 2 13 34- 38 24
11. Unirea Zalău 26 10 4 12 26- 35 24
12. Recolta Salonta 26 11 2 13 25- 36 24
13. Someșul Satu Mare 26 8 4 14 29- 37 20
14. Constr. Baia Mare 26 7 1 18 25- 55 15

În 1973/1974 Bradul condus de același D.Beskid, se clasează din nou pe locul 8. La 17 martie 1974 se organizează festivitatea retragerii următorilor jucători: P. Ștețcu, I. Roman, P. Bordeianu, Șt. Kovacs și I.Bilan.

O bună  comportare a avut echipa în Cupa României: Olimpia Baia Mare – Bradul 0-1 (0-1); Bradul – Minerul cavnic (divizia B) 3-2 (2-2) și Bradul – Minerul Baia Mare (divizia B) 0-2 (0-1) la 10 octombrie 1973.

Seria -X-1973/1974
1. Minerul Baia Sprie 30 17 6 7 59- 19 40
2. C.S. Zalău 30 16 7 7 45- 21 39
3. Bihoreana Margh. 30 14 9 7 50- 32 37
4. C.I.L Sighet 30 16 4 10 51- 33 36
5. Someșul Satu Mare 30 15 5 10 52- 30 35
6. Minerul Borșa 30 14 4 12 52- 39 32
7. Oașul Negrești 30 13 5 12 43- 39 31
8. Bradul Vișeu 30 15 1 14 44- 43 31
9. Voința Carei 30 11 7 12 50- 53 29
10. Minerul Șuncuiuș 30 11 5 14 43- 50 27
11. Topitorul Baia Mare 30 10 6 14 33- 44 26
12. Minerul Băița 30 10 6 14 33- 66 26
13. Rapid Jibou 30 9 7 14 33- 49 25
14. Victoria Zalău 30 10 5 15 37- 54 25
15. Gloria Baia Mare 30 6 9 15 33- 50 21
16. Măgura Șimleu Silv. 30 7 4 19 27- 66 18

În etapa 13 Topitorul Baia Mare – Bradul 2-2 (0-0), dar 0-3 deoarece băimărenii au recurs la falsificarea unor legitimații ale jucătorilor. Au fost sancționați și antrenorul echipei, precum și delegatul.

Seria -X-1974-1975
1. C.I.L Sighet 30 21 4 5 65- 14 46
2. Min. Cavnic 30 17 5 8 64- 27 39
3. Armătura 30 16 6 8 50- 27 38
4. Min.Borșa 30 14 5 11 52- 36 33
5. Rapid Jibou 30 14 2 14 46- 41 30
6. Bradul 30 12 6 12 33- 38 30
7. Bihoreana 30 11 7 12 44- 25 29
8. Min. Baița 30 12 5 13 49- 45 29
9. Voința Carei 30 13 2 15 41- 58 28
10. Someșul S.M. 30 12 3 15 52- 60 27
11. Orașul Negr 30 12 3 15 39- 54 27
12. Min.Băiuț 30 10 7 13 38- 54 27
13. Min.Șuncuiș 30 11 5 14 40- 59 27
14. Cuprom B.M. 30 9 8 13 50- 60 26
15. Unirea Tășnad 30 10 5 15 36- 58 25
16. Victoria Zal. 30 6 5 19 21- 51 17

Mereu, echipa noastră cu golaveraj negativ, cu cele mai puține goluri marcate, mai ales în deplasare. În județ campionatul revine Lăpușului, dar barajul i-a împiedicat pe fotbaliștii lăpușeni să promoveze în ”C”

Debut slab în campionatul următor: 1975/1976. În ultima etapă a turului consemnăm totuși un rezultat de excepție acasă: 7-0 (4-0) cu Progresul Năsăud, cu Teodor Tocaci, autor a 4 goluri. Turul ne găsește situați pe locul 14 cu 13 puncte, la distanță de locurile retrogradante. 0-0 în retur la borșeni! 3-1 în deplasare cu năsăudenii, cei învinși categoric și la Vișeu.
Lotul Bradului a fost următorul: D.Beskid-antrenor, St. Kovacs – antrenor secund, Gh. Pop, A.Chimșac, M.Pop, I. Bordeianu, V. Leordean, I. Urda, V. Rezmüves, T. Tocaci, Gr. Ivașcu, L. Stadler, I. Hotico, Al. Pop, Gv. Ivașcu (revenit din armată), Gh. Iuga (la fel), L. Kreiter (promovat de la juniori), V.Andreica. La conducerea echipei: președinte: Gr. Hontău (primarul orașului), secretar: Cornel Duțință. La secția de fotbal: președinte: Gh.Stan, secretar: Grigore Grad, iar responsabil organizatoric: Augustin Olear.

1. Minerul Cavnic 30 20 4 6 67- 31 44
2. Unirea Dej 30 16 6 8 51- 28 38
3. Minerul Rodna 30 15 4 11 60- 43 34
4. Cuprom B.Mare 30 14 6 10 54- 37 34
5. Dermata Cluj 30 12 8 10 48- 41 32
6. Minerul B.Sprie 30 11 9 10 50- 34 31
7. C.I.L Gherla 30 11 9 10 52- 40 31
8. Foresta Bistrița 30 13 4 13 43- 40 30
9. Minerul Băiuț 30 14 2 14 50- 67 30
10. Minerul Borșa 30 12 5 13 35- 48 29
11. Tehnofrig Cluj-N 30 10 8 12 39- 42 28
12. Bradul Vișeu 30 12 4 14 39- 52 28
13. Cimentul Turda 30 9 8 13 41- 46 26
14. Minerul Baița 30 11 3 16 46- 57 25
15. Construcții Cluj 30 9 6 15 36- 44 24
16. Progresul Năsăud 30 5 6 19 24- 85 16

 

În Cupa României Bradul pierde la Forestiera Câmpulung la Tisa cu 2-3, după executarea loviturilor de la 11 m., dar rezultatul real ar fi fost 3-3 (!) pe teren, deoarece arbitrul St. Moldovan din Sighet n-a mai așteptat să se execute întreaga serie de 5 lovituri de la 11 m., necunoscând probabil regulamentul.

1976/1977 – Un campionat cu oarecare peripeții. Desigur, suntem repartizați tot în seria a-X-a.  A promovat din această grupă Avântul Reghin, dar…cum? Înaintea ultimei etape Minerul Rodna era pe poziția  1 cu: 29 17 4 8 66 -37 38p., iar Reghinul pe poziția 2-a cu: 29 17 4 8 44-27 38p.

Unul din puținele meciuri internaționale ale Bradului, împotriva unei echipe din Ungaria.
Foto ©️ Sony Toth
Una dintre cele mai puternice echipe a lui Bradul, cea din anii ‘80!
foto ©️Sony Toth

 

Bradul Vișeu – Super echipa care după campionatul 1986/1987 revenea în Divizia C (Liga a 3-a)!
foto©️Dorin Pașca